Am daruit o parte din sufletul meu fiecarei persoane care a intrat in viata mea, ignorand faptul ca poate candva voi avea nevoie de mine intreaga, nu pe bucatele, nu pe jumatate.

Insa ,cand au ales sa plece ,au plecat cu acea parte din suflet,
nepasandu-le ca aveau sa lase in urma lor un trup viu si totusi
mort.

Acum am ramas prizoniera trecutului, incercand sa ma regasesc.
Acum bat la usi zavorate pentru a-mi recupera acele bucati din mine fara de care nu mai pot fi eu.