Bunica.... singurul om care intelege pe toata lumea dar pe care nimeni nu o intelege.
Bunica este persoana care a avut si are mereu o vorba buna care sa imi aline inima, ea este persoana careie ii tresare de fiecare data inima in piept cand o sun, cand imi aude glasul.
Bunica.... bunica inseamna mama, mama copiilor ei, mama nepotilor si a stranepotilor.
Bunica este mama tuturor.
Bunica si-a sacrificat cei mai frumosi ani din viata ei pentru a-si creste copii ca mai apoi sa creasca nepoti, rand pe rand. Ea este persoana care nu asteapta daruri, ea se multumeste cu putin, fericirea ei este sa isi vada copii sanatosi, bucuria ei cea mai mare, cea mai simpla este atunci cand nepotii ii sunt in pragul casei.
Bunica este persoana care imparte bucatele din inima ei, farame din sufletul ei si cate un gand bun fiecarei persoane dragi din viata ei.
Bunica...singurul om care imi cunoaste zbuciumul ce se ascunde in spatele unui zambet, care imi asculta orice necaz fara a judeca si persoana in fata careia imi pot dezgoli sufletul de orice temere, de orice frustrare.
Bunica... omul care isi aminteste de fiecare, dar de care putini isi amintesc.
Bunica... persoana care imi alunga orice neliniste ascultandu-i glasul dulce rostindu-mi numele.
Bunica e persoana in fata careia cuvintele isi pierd valoarea atunci cand te priveste cu ochii umezi si isi deschide larg bratele ca tu sa te poti cuibari acolo unde rautatea lumii si grijile nu te pot ajunge, mangaindu-ti fruntea cu dragoste.
Bunica... persoana care intelege lucruri pe care parintii nu reusesc sa le inteleaga si persoana pentru care nu imi va ajunge o viata sa ii multumesc, persoana in fata careia imi pierd cuvintele de fiecare data.
Bunica e omul pentru care as da ani din viata mea si sanatate din sanatatea mea doar ca sa o vad sanatoasa si fericita.
Bunica... omul de care nimeni nu isi aminteste pana in momentul in care nu mai e, omul caruia nu i se simte prezenta.
Casa bunicii e locul care mi-a facut copilaria mai frumoasa si vizitele atat de scurte pentru ca era singurul loc unde timpul parca zbura.
Uitam sa aratam iubire si pretuire batranilor nostri dar atunci cand nu mai sunt, imploram timpul sa se intoarca pentru a le arata dragostea noastra.
Imi amintesc cu drag leaganul din curtea bunicii care scartaia sub greutatea mea, mi-e dor de ciorba cu taietei inacrita cu bors a bunicii, pe care o prepera cu drag de fiecare data cand o vizitam, imi revin in minte imagini ale clipelor petrecute alaturi de ea, care pentru o clipa ma fac sa ma simt iar copil, ma fac nostalgica.
Mi-e dor de pepenii zemosi si gustosi cultivati de manutele imbatranite si muncite ale bunicii.
Bunica... motivul pentru care m-as intoarce oricand, cu mare drag in copilaria mea de as avea putere.
Nu exista pe lume gest prin care sa ne putem rasplati bunicii pentru toata grija si dragostea lor decat acela de a le oferi o batranete linistita si frumoasa.... o batranete mai usoara, in armonie si dragoste.
